Mortalitatea înșelătoare a coronavirusului¹

Traducere a articolului lui Johan Nilsson din 04-04-2020 publicat aici

 

Cât de periculos este virusul corona, într-adevăr? Nimeni nu știe, dar mulți își dau cu presupusul. Eventual, spun unii cercetători, întreaga economie mondială este blocată – de o boală care poate nu e mai mortală decât o gripă obișnuită.

O pisică a zgâriat un elefant, iar elefantul s-a speriat așa de tare încât a sărit într-o groapă și a murit.

Elefanții nu pot sări. Pilda a fost folosită, însă, de oamenii de știință pentru a descrie ce urmează să se întâmple acum, când întreaga economie mondială se va duce naibii și milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă din cauza virusului corona. Totul, spun aceiași cercetători, se rezumă la cât de periculos este virusul de fapt, lucru despre care știm aproape jenant puțin.

În noile boli infecțioase, mortalitatea raportată este inițial mult mai mare decât cea reală. Acest lucru se datorează faptului că sunt observați în primul rând cei mai grav bolnavi, și nu toți cei care doar simptome ușoare sau deloc. Pandemia coronavirus nu face excepție. Nu demult, Organizația Mondială a Sănătății OMS a stabilit că mortalitatea era de 3,4%. De atunci, această cifră a fost ajustată constant în jos, până în prezent², când unii cercetători cred că mortalitatea nu poate fi mai mare decât cea a gripei sezoniere obișnuite, sau chiar mai mică. Dar poate fi adevărat?

Rata mortalității în contextul epidemiologic este de câte persoane au murit în urma unei anumite infecții în raport cu mărimea proporției a unei anumite populații care a fost infectată. Problema cu coronavirusul este că nimeni nu are niciun indiciu despre câți au fost infectați, deoarece mulți abia observă că au fost afectați.

Sunetra Gupta, profesor de epidemiologie teoretică la Universitatea Oxford, a subliniat că toate speculațiile despre mortalitatea prin coronavirus nu au nicio semnificație decât dacă testăm populația. Astfel de studii au fost începute, inclusiv de către Autoritatea de Sănătate Publică³, dar încă nu sunt disponibile rezultate. Sunetra Gupta și colegii ei de la Universitatea Oxford au calculat că jumătate din populația Regatului Unit ar putea fi infectată de coronavirus, ceea ce ar duce la o rată a mortalității mult mai mică decât s-a crezut anterior.

John Ioannidis, profesor la Universitatea Stanford, este pe aceeași linie. El a numit toate datele epidemiologice disponibile până acum despre coronavirus „extrem de nesigure”. De exemplu, spune el, infecția, atunci când a făcut ravagii pe vasul de croazieră Diamond Princess, a dus la o rată a mortalității de 1%, pe care mulți au clamat-o. Dar aceasta a fost într-un grup de persoane mai în vârstă, dintre care multe au avut alte boli. John Ioannidis nu crede că este de necrezut faptul că virusul corona – până la urmă – se va dovedi a avea o rată a mortalității de aproximativ 0,1%, adică ca o gripă sezonieră regulată sau chiar mai scăzută.

Al doilea parametru este câți oameni mor de fapt din cauza infecției, ceea ce ridică de asemenea întrebări. De ce mor acești pacienți – cu adevărat?

Conform statisticilor oficiale, până în prezent⁴ 333 de persoane au murit din cauza coronavirusului în Suedia. Dintre aceștia, 88% au avut 70 de ani sau mai mult. Majoritatea oamenilor care mor au, de asemenea, comorbidități. Dar toți aceștia au murit oare din cauza virusului corona? Nu știm. Știm doar că au murit cu virusul corona. Cunoașterea cauzei reale a morții nu este întotdeauna atât de ușoară, după cum arată un articol din Expressen, în care ziarul a constatat că o femeie de 26 de ani a murit din cauza coronavirusului – după ce a suferit un stop cardiac. A contribuit virusul la stopul cardiac sau a avut un stop cardiac din motive complet diferite? Acest lucru nu a fost precizat niciodată în articol.

În Suedia, așa-numita mortalitate sporită din cauza gripei comune a fost estimată la aproximativ 500 de persoane un sezon „ușor” și până la puțin peste 2.000, în cel mai sever. Examinările patologice sunt rareori efectuate. În schimb, cauza decesului este de obicei atribuită pneumoniei de care mulți suferă, sau o „boală asemănătoare gripei”. Cu toate acestea, studiile au arătat că adesea este vorba despre cazuri de tipuri complet diferite de virus decât gripa, inclusiv diverse tipuri de coronavirusuri, unele dintre care se crede că au o rată a mortalității de până la 8%.

Dar toți cei care mor în unitățile de terapie intensivă aglomerată atunci? Toate imaginile oribile. Poate, spune Sir David Spiegelhalter de la Universitatea Cambridge, depinde de cursul rapid al acțiunii, mai degrabă decât de cât de periculos este virusul. Adică, un proces care durează în mod normal câteva luni, în ascuns și complet în tăcere, ca în cazul gripei, are loc acum în fața ochilor lumii în câteva săptămâni.

Mortalitatea la covid-19 crește rapid odată cu creșterea vârstei. Pentru cei care au 80 de ani sau mai mult, riscul de a muri este de aproximativ 10%. Un risc semnificativ, cu alte cuvinte. Dar, destul de interesant, o proporție aproape exact egală dintre cei peste 80 de ani mor în fiecare an, însă, din motive complet diferite. Se dovedește că mortalitatea în covid-19 urmărește mortalitatea preconizată la diferite grupe de vârstă mână în mână (a se vedea graficul). A trăi a avut întotdeauna un risc de a muri, un risc care – mică surpriză – crește cu cât îmbătrânești.

Sir David spune că mulți dintre cei care mor de covid-19 ar fi murit oricum. Acest lucru nu înseamnă că virusul corona nu va duce la un număr crescut de morți, dar va exista o suprapunere semnificativă între cei care mor de covid-19 și cei care ar fi murit oricum, spune el.

Acest lucru, cred mulți, ar trebui să fie avut în vedere înainte de a închide comunități întregi pentru o infecție care poate nu este mai fatală decât o gripă obișnuită, pentru a proteja oamenii din care un număr destul de mare ar fi murit oricum.

_____________________________________________

1 Traducere a articolului lui Johan Nilsson din 04-04-2020 : https://www.svd.se/coronavirusets-bedragliga-dodlighet

2 Articolul a fost scris pe 4 aprilie (n.tr.)

3 Folkhälsomyndigheten, din Suedia (n.tr.)

4 4 aprilie (n.tr.)