Definiţiile mai noi ale religiilor au în vedere anumite trăsături care pot fi aplicate unui număr restrâns de credinţe, crezuri şi concepţii aşa numite religioase. Aceste definiţii şi catalogări sunt rezultatul abordării ştiinţifice (religionwissenshaft) începută la sfârşitul secolului XIX în mediile universitare occidentale. În ce ne priveşte vom căuta să tratăm această temă din perspectiva credinţei creştine ortodoxe, perspectivă care diferă în puncte esenţiale de abordările ştiinţifice, sociologice, filosofice, istorice sau psihologice. Nu interesează aici nici perspectiva culturală, mult răspândită de altfel în mediile intelectuale, ci doar revelaţia creştină ortodoxă....
Perioada la care ne referim, mai precis din frageda tinereţe şi până la botez, este descrisă de autor în lucrarea autobiografică Mărturisiri. Am ales în mod deosebit această lucrare deoarece ca descriere a frământărilor unui suflet tânăr aflat în căutarea adevărului şi a lui Dumnezeu şi supus tuturor ispitelor, ea rămâne actuală în orice vreme. Din acest motiv vom încerca să facem paralele şi legături concrete cu situaţiile din zilele noastre, dovedind astfel afirmaţia anterioară şi - sperăm - aducând întărire tinerilor de azi aflaţi în situaţii duhovniceşti similare....
Poporul român s-a născut ortodox și a trăit cu frica de Dumnezeu. Acest fapt ne îngăduie să ne comparăm dreptului Iov. Similitudinile sânt izbitoare: Satana cere Domnului permisiunea de a-l încerca pe Iov - pe drept credincioşii români, ca aceştia loviţi fiind să se lepede şi să hulească pe Dumnezeu. Astfel, suntem ocupaţi de unguri şi de turci mai multe sute de ani pierzându-ne independenţa politică şi economică, dar rămânând neclintiţi în credinţa strămoşească, și nehulind, precum dreptcredinciosul Iov.
Satana, nemulţumit, plusează: ,,Lasă-mă să le atac credinţa şi Biserica, atunci cu siguranţă se vor sminti şi vor ajunge hulitori de Dumnezeu.” ,,Îl dau în puterea ta. Numai nu te atinge de viaţa lui.” (Iov II, 6)...
