Părintele Dan Bădulescu are o poveste de viață incredibilă. A cunoscut succesul pe scenă alături de trupa "Roșu și Negru", dar viața de rockstar nu l-a împlinit. După o perioadă, artistul s-a îndreptat către preoție....
Cuvânt la lansarea cărții „Dumnezeu nu primește decât duminica” de Virgiliu Gheorghiu, 27 noiembrie 2018. Lansarea integrală la https://www.youtube.com/watch?v=PVMK6......
Câteva considerații pe marginea recentului referendum pr. Dan Bădulescu Sunt gânduri exprimate liber și în mod personal, nu în numele vreunei instituții, nici chiar a B.O.R.-ului, eu nefiind abilitat ca purtător de cuvânt. Desigur, fiind preot, chiar dacă unul pensionar, poziția mea este departe de a fi una neutrală, ci […]...
Mergem mai departe cu raționamentul: dacă subiectul este natura -, cum să fie cunoașterea: supranaturală - divină sau „de sus” sau naturală - seculară (thyrathen) sau „de jos”? Prima ar fi teologia, a doua știința. Toți autorii lucrărilor sunt Sfinți Părinți Bisericești, mari dascăli și ierarhi (mai puțin Sf. Ioan Damaschin care nu a fost și ierarh), și nu oameni de știință[3]. Dar lucrările din ce domeniu sunt? Desigur, fără nici un pic de îndoială: teologic. Cu toate acestea, acolo găsim elemente de bază și la cel mai înalt nivel al momentului, atât duhovnicesc cât și științific de cosmologie, astrofizică, cronologie, istorie, geografie, biologie, meteorologie, botanică, zoologie, antropologie, psihologie.
Dacă așa stau lucrurile, și presupunem că părintele profesor (sau altcineva) nu ar avea nimic de obiectat în acest sens, vedem că schema de mai sus nu prea stă în picioare: aici avem o cunoaștere atât supranaturală cât și naturală asupra naturii/creației, iar, ierarhic vorbind, desigur cu predominanța celei teologice (supranaturale)....
Potrivit revelaţiei Duhului Sfânt conţinută în Sf. Scriptură şi tâlcuită de către Sfinţii Părinţi, lumea văzută este alcătuită de Dumnezeu din cele patru elemente, care se pot descrie astfel:
- Pământul are următoarele însuşiri: (cel mai) greu, dens, rece, uscat, imobil, negru, întunecat, are tendinţa de a se aşeza în centru - centripet - (ca cel mai de jos loc) prin cădere;
- Apa are următoarele însuşiri: mai uşoară decât pământul, mai puţin densă decât el, mai puţin rece decât pământul, umedă, mobilă, mai uşoară decât pământul.
- Aerul are următoarele însuşiri: mai uşor decât apa, mai rar decât ea, cald, mai puţin umed decât apa, mai mobil decât ea, mai uşor decât apa. Este elementul opus/contrar pământului.
- Focul are următoarele însuşiri: (cel mai) uşor, rarefiat, cald, uscat, mobil, luminos, are tendinţa de a se ridica la periferie - centrifug - urcă în sus. Este elementul opus/contrar apei.
The length of days in Genesis Chapter 1 is rigorously the same as today: 24 hours, with the same length.
In the first three days there was an equinox situation, the light-dark alternation is provided by God himself through the appearance and withdrawal of light throughout the space. During those days the light did not depend on the sun obviously, but that did not mean at all that when there was no time, or that that time was quite different than today (presumably much higher, though it could be shorter also!)
All seven days are prototype week and lasted equally among themselves and with those of today. The celestial movements of the stars (sun, moon) are the same as time and space and have not undergone any change related to sin or other natural causes (disasters, flood, earthquakes, meteors, etc.)....
Experienţa pastorală din mediul urban arată preotului atent la mişcările şi mutaţiile petrecute în sufletele păstoriţilor săi o serie de fenomene de apostazie ce ar trebui să provoace o adâncă îngrijorare. Unul dintre acestea este cel întâlnit tot mai des sub presiunea intensei propagande pro-ecumeniste la care suntem supuşi în ultimii ani: anume afirmaţia - şi deci concepţia - potrivit căreia „există un singur Dumnezeu, deci toţi oamenii se închină (cred, se roagă) la acelaşi Dumnezeu”....
Echivalenţa zi-eră este cu totul forţată şi contrazice flagrant şi Scriptura şi Tradiţia. O eră de milioane de ani? Care deci fac sute de milioane de zile? Sau o singură zi cu o durată enormă, o zi lumină de milioane de ani şi o noapte la fel de lungă? Aşa ceva deja plasează această „părere teologică” în domeniul neverosimilului. Ca să fi fost acceptată ca atare, cei care au emis-o ar fi trebuit să dovedească cel puţin plauzibilitatea ei. Şi chiar şi dacă ar reuşi acest lucru, tot nu ar fi o dovadă că lucrurile au stat chiar aşa în realitate. Fiind conştienţi de aceasta autorii manualelor respective menţionează că „zilele ar fi putut fi ere,… sau o zi ar fi putut fi 1000 de ani…”. După cum se vede la o analiză atentă, ei nu au emis nimic cât de cât plauzibil în acest sens....
Invăţătura patristică spune limpede că Dumnezeu, deşi ar fi putut crea totul dintr-o dată, a ales să creeze în trepte de o tot mai mare desăvârşire, fiecare treaptă fiind lucrarea unei clipe sau a unei foarte scurte perioade de timp, culminând cu facerea omului, împăratul zidirii; iar întreaga lucrare este încheiată nu într-o clipită, nici într-o perioadă de o lungime nedefinită, ci oarecum la mijlocul acestor extreme, exact în şase zile....
