Mergem mai departe cu raționamentul: dacă subiectul este natura  -, cum să fie cunoașterea: supranaturală - divină sau „de sus” sau naturală - seculară (thyrathen) sau „de jos”? Prima ar fi teologia, a doua știința. Toți autorii lucrărilor sunt Sfinți Părinți Bisericești, mari dascăli și ierarhi (mai puțin Sf. Ioan Damaschin care nu a fost și ierarh), și nu oameni de știință[3]. Dar lucrările din ce domeniu sunt? Desigur, fără nici un pic de îndoială: teologic. Cu toate acestea, acolo găsim elemente de bază și la cel mai înalt nivel al momentului, atât duhovnicesc cât și științific de cosmologie, astrofizică, cronologie, istorie, geografie, biologie, meteorologie, botanică, zoologie, antropologie, psihologie.         Dacă așa stau lucrurile, și presupunem că părintele profesor (sau altcineva) nu ar avea nimic de obiectat în acest sens, vedem că schema de mai sus nu prea stă în picioare: aici avem o cunoaștere atât supranaturală cât și naturală asupra naturii/creației, iar, ierarhic vorbind, desigur cu predominanța celei teologice (supranaturale)....