Category: Articole

Câteva considerații pe marginea recentului referendum

    Câteva considerații pe marginea recentului referendum                                                                                                    pr. Dan Bădulescu             Sunt gânduri exprimate liber și în mod personal, nu în numele vreunei instituții, nici chiar a B.O.R.-ului, eu nefiind abilitat ca purtător de cuvânt. Desigur, fiind preot, chiar dacă unul pensionar, poziția mea este departe de a fi una neutrală, ci […]...

Pr. Dan Bădulescu     Comentariu pe marginea unui articol

            Mergem mai departe cu raționamentul: dacă subiectul este natura  -, cum să fie cunoașterea: supranaturală - divină sau „de sus” sau naturală - seculară (thyrathen) sau „de jos”? Prima ar fi teologia, a doua știința. Toți autorii lucrărilor sunt Sfinți Părinți Bisericești, mari dascăli și ierarhi (mai puțin Sf. Ioan Damaschin care nu a fost și ierarh), și nu oameni de știință[3]. Dar lucrările din ce domeniu sunt? Desigur, fără nici un pic de îndoială: teologic. Cu toate acestea, acolo găsim elemente de bază și la cel mai înalt nivel al momentului, atât duhovnicesc cât și științific de cosmologie, astrofizică, cronologie, istorie, geografie, biologie, meteorologie, botanică, zoologie, antropologie, psihologie.         Dacă așa stau lucrurile, și presupunem că părintele profesor (sau altcineva) nu ar avea nimic de obiectat în acest sens, vedem că schema de mai sus nu prea stă în picioare: aici avem o cunoaștere atât supranaturală cât și naturală asupra naturii/creației, iar, ierarhic vorbind, desigur cu predominanța celei teologice (supranaturale)....

Despre elementele (stihiile) lumii

Potrivit revelaţiei Duhului Sfânt conţinută în Sf. Scriptură şi tâlcuită de către Sfinţii Părinţi, lumea văzută este alcătuită de Dumnezeu din cele patru elemente, care se pot descrie astfel:

       - Pământul are următoarele însuşiri: (cel mai) greu, dens, rece, uscat, imobil, negru, întunecat, are tendinţa de a se aşeza în centru - centripet - (ca cel mai de jos loc) prin cădere;

       - Apa are următoarele însuşiri: mai uşoară decât pământul, mai puţin densă decât el, mai puţin rece decât pământul, umedă, mobilă, mai uşoară decât pământul.

       - Aerul are următoarele însuşiri: mai uşor decât apa, mai rar decât ea, cald, mai puţin umed decât apa, mai mobil decât ea, mai uşor decât apa. Este elementul opus/contrar pământului.

       - Focul are următoarele însuşiri: (cel mai) uşor, rarefiat, cald, uscat, mobil, luminos, are tendinţa de a se ridica la periferie - centrifug - urcă în sus. Este elementul opus/contrar apei.

...

Se închină toţi oamenii la acelaşi Dumnezeu?

Experienţa pastorală din mediul urban arată preotului atent la mişcările şi mutaţiile petrecute în sufletele păstoriţilor săi o serie de fenomene de apostazie ce ar trebui să provoace o adâncă îngrijorare. Unul dintre acestea este cel întâlnit tot mai des sub presiunea intensei propagande pro-ecumeniste la care suntem supuşi în ultimii ani: anume afirmaţia - şi deci concepţia - potrivit căreia „există un singur Dumnezeu, deci toţi oamenii se închină (cred, se roagă) la acelaşi Dumnezeu”....

Durata zilelor Creației

Echivalenţa zi-eră este cu totul forţată şi contrazice flagrant şi Scriptura şi Tradiţia. O eră de milioane de ani? Care deci fac sute de milioane de zile? Sau o singură zi cu o durată enormă, o zi lumină de milioane de ani şi o noapte la fel de lungă? Aşa ceva deja plasează această „părere teologică”  în domeniul neverosimilului. Ca să fi fost acceptată ca atare, cei care au emis-o ar fi trebuit să dovedească cel puţin plauzibilitatea ei. Şi chiar şi dacă ar reuşi acest lucru, tot nu ar fi o dovadă că lucrurile au stat chiar aşa în realitate. Fiind conştienţi de aceasta autorii manualelor respective menţionează că „zilele ar fi putut fi ere,… sau o zi ar fi putut fi 1000 de ani…”. După cum se vede la o analiză atentă, ei nu au emis nimic cât de cât plauzibil în acest sens....

Poziţia părintelui Serafim Rose faţă de durata zilelor Facerii

Invăţătura patristică spune limpede că Dumnezeu, deşi ar fi putut crea totul dintr-o dată, a ales să creeze în trepte de o tot mai mare desăvârşire, fiecare treaptă fiind lucrarea unei clipe sau a unei foarte scurte perioade de timp, culminând cu facerea omului, împăratul zidirii; iar întreaga lucrare este încheiată nu într-o clipită, nici într-o perioadă de o lungime nedefinită, ci oarecum la mijlocul acestor extreme, exact în şase zile....

Reflecţii pe marginea unui articol ziditor Pr. Dan Bădulescu

Aşternem pe hârtie nişte reflecţii personale pe marginea ziditorului articol „Rădăcinile controversei dintre ştiinţă şi religie“. Acesta este de fapt o transcriere a unei emisiuni radiofonice de la Radio Logos (Craiova) din 2007, un serial în care Gabriela Voinea a luat un interviu părintelui ieromonah Grigorie, fost profesor de genetică, pe tema „Ştiinţă şi credinţă - împreună pe calea Adevărului”. Ulterior aceste materiale au apărut şi în forma unui volum editat la Editura Mitropoliei Olteniei.           Articolul de deschidere, purtând titlul mai sus menţionat, constituie o introducere foarte folositoare, din care am ales anumite pasaje pe marginea cărora ne-am îngăduit, cu smerenie şi cu preţuire pentru părintele Grigorie, anumite reflecţii. Am pus între ghilimele vorbele părintelui Grigorie urmate de scurtele noastre comentarii....

Ştiinţă şi credinţă: relaţie fără conflict?

După cum ne relatează biograful său protestant, von Gebler, «O privire aruncată asupra celui mai adevărat izvor istoric pentru vestitul proces, va convinge pe oricine că Galileo a petrecut cu totul 22 de zile în clădirile Sfântul Oficiu (adică Inchiziţia), şi chiar şi atunci nu într-o celulă de puşcărie cu gratii la ferestre, ci în elegantul şi comodul apartament al unui oficial al Inchiziţiei.» În rest, i s-a permis să se folosească pentru vizite şi odihnă de casele prietenilor, care erau totdeauna confortabile şi de obicei luxoase. Este cu totul neadevărat - aşa cum se afirmă tot timpul - că el a fost fie torturat, fie orbit de persecutorii săi - deşi în 1637, 5 ani înainte de moartea sa a orbit complet – sau că i s-a respins îngroparea în pământ consacrat. Dimpotrivă, deşi papa (Urban VIII) nu a îngăduit ca să ridice un monument deasupra mormântului său, el a trimis binecuvântarea sa specială celui ce era pe moarte, care nu numai că a fost îngropat în pământ consacrat, ci şi în biserica Santa Croce de la Florenţa. În final, celebrul «Eppur si muove», ce se presupune că a fost spus de Galileo, când s-a ridicat din genunchi după ce a abjurat mişcarea pământului, este o ficţiune recunoscută, care n-a fost menţionată nicăieri mai mult de un secol de la moartea lui, petrecută la 8 ianuarie 1642, anul în care s-a născut Newton....